Impinsi de saracie si de faptul ca
nu puteau iesi in strainatate sa munceasca pe bani adevarati, romanii au recurs la alte
iluzii. In timp ce Caritasul lui Stoica facea zeci de mii de victime, institutiile
statului priveau cu nepasare cozile interminabile de fraieri depunatori si sacii cu bani
ai parlamentarilor care aveau prioritate sa scoata de opt ori suma depusa. A urmat un sir
lung de scandaluri, cel mai nou fiind afacerea Delphin International,
care functioneaza, in continuare, fara nici o jena la Deva, in ciuda
faptului ca politia face cercetari.
Scurt istoric al jocurilor piramidale din Romania
Inainte de 1989 au existat "scrisorile in lant", cu o investitie de 10 lei.
1991-1994 - "Caritas"; 1993-1994 - "Prodimpex"; 1993-1994 -
"Gerald; 1996 - "Philadelfia"; 1997 - Megacaritas; 1998 -
"Cosmeticonn" Timisoara; 2000-2002 - "Dynamic Elite Club"; 2001 -
"Energy" (importata din Basarabia); 2002 - "Delphin International";
2003 - Scrisori in lant prin e-mail; 2003 - "Piramida caselor" (prin
Euro-Cassa); 2003 - "Society Club" - o continuare mascata a schemei Dynamic
Elite.
Fondata in 15 aprilie 2002, asociatia RODSA
(organizatie profesionala nonprofit care reprezinta industria vanzarilor directe in
Romania) este prima institutie care a atras atentia opiniei publice asupra pericolului
jocurilor piramidale.
Presedintele acestei asociatii, Dan Marius Dumitras, ne-a infatisat
cateva dintre concluziile la care a ajuns pana acum in aceasta chestiune.
- Dupa '89, in Europa de Est, in special in Romania, schemele piramidale au avut un
succes deosebit. De ce oare?
- Perioadele de tranzitie sunt, pentru escroci, un rai. Peste tot in lume. Lipsa
legislatiei in acest domeniu, aparitia noilor forme de marketing, adoptarea unor strategii
comerciale capitaliste, precum si ignoranta oamenilor au conlucrat, pe fondul caderii
economiei romanesti si, in special, a nivelului de trai in primii ani dupa '89. Cei ce
promoveaza aceste scheme sunt maestri in psihologia maselor. Este greu ca o persoana sa
faca fata unei astfel de oferte, daca nu este constienta de faptul ca schema este masluita
impotriva sa. Piramidele mascate sunt ca "lupul in blana de oaie". Intr-un fel,
populatia a vazut ca se pot castiga bani fara munca!
- Vor fi fost implicate serviciile secrete? Sau politicul?
- Daca luam cazul Caritasului din anii '93-'94, "folclorul" timpului
respectiv semnala prezenta a numeroase personalitati politice de la Bucuresti la poarta
Salii Sporturilor din Cluj (unde functionau casieriile centrale Caritas), personalitati
care plecau inapoi cu sacul plin de bani dupa numai o zi sau doua. Publicitatea din media,
in special reportajele de la Televiziunea Romana, aprobarea tacita a forurilor locale au
dus la increderea populatiei fata de acest sistem financiar "de intrajutorare".
Se poate presupune deci ca politicul a aprobat atunci derularea acestei afaceri.
- Oricum, autoritatile romane au reactionat cu intarziere.
- Din ignoranta, expectativa si dezinteres fata de un fenomen nociv, care se anunta
inca din primii ani de dupa decembrie '89. Legea 650 din 2002, aparuta in baza Ordonantei
de Guvern nr. 99 din 2000, a reglementat, in sfarsit (cam tarziu), activitatea vanzarilor
directe si a sistemelor de marketing in retea, interzicand totodata schemele piramidale
financiare ilegale. A fost momentul legiferarii industriei de vanzari directe in Romania.
Fara o legislatie punctuala si fara vointa politica nu se putea face nimic in directia
interzicerii schemelor piramidale. In sfarsit, in al 12-lea ceas, autoritatile s-au
sesizat si au demarat o ancheta asupra afacerii Delphin. Asteptam insa sa se treaca
imediat la fapte energice, asa cum se procedeaza si in tarile vest-europene. Afacerea
Delphin, care are la baza ideologia Kaizen, a fost interzisa in Germania in baza unei
hotarari judecatoresti.
- Au fost pedepsiti cei responsabili de aceste escrocherii?
- Cunosc un singur om (sa fie oare Acarul Paun?) care a fost pedepsit pentru o schema
piramidala, si anume Ioan Stoica de la
Caritas (în fotografia din dreapta).
Probabil mai exista cativa "inventatori" de astfel de sisteme anchetati sau
judecati, dar cel mai bine cunoaste presa. Referitor la acesti indivizi, stigmatul
escrocheriilor de care s-au facut vinovati ar trebui sa fie cunoscut oriunde s-ar afisa in
public si sa fie inregistrat intr-un cazier. In Germania persoanele care au faptuit
escrocherii de acest fel primesc o interdictie definitiva de a mai administra sau a
infiinta orice fel de activitati comerciale. Unii ajung chiar sa fie "personae non
gratae" pe teritoriul UE. Ultimul exemplu de acest fel este Volker Harsch, patronul
afacerii Darwin, care s-a dezvoltat in Germania in anii '95-'97.
- De ce, in ciuda celor intamplate, jocurile piramidale continua sa se intinda in
Romania - vezi afacerea Delphin?
- Raspunsul este cvasisimplu: din lipsa de informare a populatiei!
In primul rand, autoritatile nu cunosc baza afacerii unei companii atunci cand se
inregistreaza in Romania si nici nu verifica profesional daca se respecta statutul
societatii din punct de vedere economic. Mai ales atunci cand e vorba de marketing in
retea, autoritatile nu stiu despre ce este vorba. In al doilea rand, extinderea jocurilor
piramidale are loc si din cauza faptului ca populatia cade usor in plasa escrocilor din
ignoranta. Extinderea afacerii se mai explica si prin faptul ca autoritatile au inceput
tarziu sa ancheteze afacerea iar masurile de interzicere se amana prea mult. Totul este
foarte simplu daca s-ar aplica IMEDIAT Legea 650/2002 si s-ar anula autorizatiile de
functionare ale firmelor care promoveaza afacerea Delphin. In cat timp s-ar putea face
acest lucru? In cateva ore!!!!
Diferentele intre vanzarile directe si o schema piramidala
Cea mai mare diferenta o reprezinta lipsa produsului comercial la schemele piramidale.
Marketingul in retea este o metoda populara de desfacere si comercializare a produselor,
dar nu in magazine, prin intermediul angajatilor, ci prin agenti comerciali independenti
(distribuitori) la domiciliul clientului. Distribuitorul isi poate alege singur orele de
lucru, castigand bani din vanzarea produselor unei companii consacrate si din recomandarea
lor, fapt pentru care este rasplatit de companie cu un comision din volumul vanzarilor.
Distribuitorul isi poate construi si organiza propria retea de agenti (distribuitori) prin
recrutarea, motivarea, aprovizionarea si pregatirea celorlalti pentru a vinde produsele
respective. Venitul include un procent realizat din vanzarile intregului sau grup de
agenti, precum si castigurile din propriile vanzari catre consumatori.
Cum sa ne ferim de "escrocheriile piramidale"?
Inainte de a intra intr-o afacere fiecare persoana trebuie sa investigheze cu atentie
oferta. Cea mai simpla metoda de a cunoaste oferta unei afaceri de marketing in retea este
de a raspunde la urmatoarele trei intrebari:
1. Cat trebuie sa platesti pentru a deveni distribuitor (deci care este
investitia)?
2. Compania rascumpara stocul de produse nevandute?
3. Produsele companiei sunt vandute consumatorilor?
Recomandam celor care sunt ademeniti sa intre in astfel de scheme
piramidale mai intai sa se informeze, eventual sa consulte site-ul RODSA
( www.rodsa.ro ). Cei pagubiti ne pot contacta la
redactie pe adresa eohanesAromanialibera.ro.
In timp ce schemele piramidale cauta sa castige bani pe seama persoanelor recrutate,
companiile de marketing in retea conlucreaza cu distribuitorii pentru a castiga bani
impreuna iar acestia isi dezvolta propria afacere din vanzarea de produse sau servicii.
Lucruri ce trebuie stiute despre schemele piramidale
1. Sunt necastigatoare. Schema piramidala se bazeaza pe o
matematica simpla: exista putini castigatori si foarte multi participanti care isi pierd
investitiile. Castigurile sunt platite din banii pierduti de cei multi.
2. Sunt frauduloase. In mod constient sau nu, participantii la o schema
piramidala ii pacalesc pe cei care sunt recrutati. Daca li s-ar explica sansele scazute de
a obtine un profit, putine persoane ar plati sa intre in schema.
3. Sunt ilegale. Exista un risc real ca o schema piramidala sa fie oprita
de autoritati iar participantii sa fie pasibili de pedeapsa.
Un articol de Eduard Ovidiu Ohanesian
