dedicat "delphinului" cu pseudonimul STEFAN CEL
MARE din str. Moldovei nr. 1, Cucuteni, Bacau
Muma lui Ștefan cel
Mare
I Pe o stâncă neagră, într-un orașel,
Unde canta CuCu despre mamifer,
Plânge și suspină tânăra domniță,
Dulce și suavă - biata delphiniță;
Căci la seminarii soțul ei dorit
A plecat cu grupul și n-a mai venit.
Ochii săi albaștri ard în lăcrimele: "Delphinașul meu o fi după zăbrele?"
Lănțișor de aur
cade peste albu-i sân,
Contul și mașina oare mai rămân?
Însă Aghiuță lângă ea veghează
Și cu dulci cuvinte o îmbărbătează.
II
Un orologiu sună noaptea jumătate.
La vilă în poartă oare cine bate? - "Eu sunt, delphinițo, asistent vestit;
Eu, și de la training mă întorc rănit.
N-am prostit pe nimeni nici de astă dată:
Mica mea echipă înoată derutată.
Dar deschideți poarta... Rude mă-nconjor...
Viața-i tot mai tristă... Prietenii mă vor!"
Apoi el la poartă
atunci a ieșit
Și-n tăcerea nopții astfel i-a vorbit:
-
"Neața, partenere? Vârful e departe;
Gooo în piramidă, calcă peste toate.
Urcă-te pe podium, stai sub reflectoare,
Racolează fraieri, dă-i în supărare.
Cântă și aplaudă, fii tu fericit,
Că nu mai contează cine te-a iubit.
Urcă-n ierarhie, chiar analfabet,
Când n-o mai fi apă, ajungi la Parchet.
Eu sunt a ta «mumă»;
tu ești fiul meu;
Gooo îngrașă contul, buzunarul meu.
Du-te la răcoare! Pentru țară mori!
Și-ți va fi cazierul coronat cu flori!"
III
Delphin se întoarce și claxonu-i sună;
Mintea lui avară euroi adună.
Lupta iar începe... Prietenii zdrobiți
Cad ca niște spice, de minciuni loviți!
* tot ce maninci are gust de ceapa si usturoi
* incerci sa reciclezi ambalajele de la flori, hirtia de la cadouri si folia de
aluminiu
* stai linga cele mai mari doua valize din aeroport
* ajungi la petreceri cu una - doua ore intirziere si ti se pare normal
* copiii tai au porecle care suna departe de numele lor real
* dupa ce mergi la cineva in vizita, la plecare mai stai o ora in fata usii la
povesti
* parintii tai nu arunca niciodata nimic si daca reusesti sa arunci ceva la
gunoi apare in mod misterios inapoi.
* ai perdele de dantela
* ai fata de masa din macrame si un mileu pe televizor
* ai covoare care acopera fiecare centimetru din casa ta
* ai sau ai avut covoare pe pereti
* mama ta iti spune ca esti slab chiar daca ai 110 kg
* ai draperii macar la o usa din casa
* mama ta recicleaza pahare de plastic, farfurii din carton si pungile de la
sandwichuri spalandu-le
* ai fata de masa din vinyl pe masa din bucatarie
* folosesti sacosele primite la cumparaturi pe post de pungi de gunoi
* raftul tau din bucatarie este plin de borcane de gem, varietati de recipiente
de plastic si sticla
* parintii te striga diminutive animale cind ii enervezi
* mama ta spala rufe la 40 C la masina
* cind gatesti nu folosesti ustensile de cintarit
* nu poti pleca in calatorii decit daca te conduc macar 5 persoane la autobuz,
tren sau aeroport
* parintii te suna si intreaba daca ai mincat, chiar daca e miezul noptii
* paritnii tai nu realizeaza ca tehnologia s-a imbunatati si atunci cind suna in
strainatate inca urla la telefon
* ai cuverturi uzate pe canapea doar ca sa nu se murdareasca tapiteria
* nu cunosti mai mult de jumatate din invitatii de la nunta ta... pentru ca
parintii i-au invitat
* copilul tau poarta caciulita si 3 pulovere in Septembrie desi sint 25 de grade
afara
* porti palton din septembrie pina in mai
* daca vezi pe cineva in pantaloni scurti in decembrie zici ca e nebun, desi
sint 20 grade afara
* cind vin in vizita rudele din provincie stai cu ochii pe televizor (butelie)
* te gindesti ca daca bei lapte si maninci fructe (in special prune) te ajuta sa
gasesti toaleta mai repede
* crezi ca "urda", "mamaliga" "parizer" " sunt feluri internationale de mincare
* cind vin straini la tine in vizita te distrezi dindu-le cea mai tare tuica din
casa ... si cind reusesc sa bea un pahar le mai torni...
* cind ai musafiri si-i intrebi daca servesc ceva si ei spun ca "NU" la tine
inseamna ca "DA"
Iar asta e viața
ta - "Balada
delphinului singuratic, Ștefan
Cel Mare"
(Fragmente din "Scrisoarea a treia"de Mihai
Eminescu)
Eu? Îmi apăr
sărăcia
și nevoile și neamul... Și de-aceea tot ce mișcă'n
țara asta, râul,
ramul,
Mi-e prieten numai mie, iarăție dușman
este,
Dușmănit
vei fi de toate, făr' a prinde
chiar de veste;
Știi sigur că
ești "de-al lor" dacă:
Panglicari în ale
țării, care joacă
ca pe funii,
Măști cu toate de renume din
comedia minciunii?
Vezi colo pe urâciunea fãrã
suflet, fãrã cuget,
Cu privirea'mproșcatăși la fălci
umflat și buget,
Negru, cocoșat și lacom, un izvor de șiretlicuri,
La tovarăsii săi
spune veninoasele-i nimicuri;
Patrioții!
Virtuoșii, ctitori de așezăminte,
Unde spumega desfrâul în miscări
și în cuvinte,
Cu evlavie de vulpe, ca în strane, șed
pe locuri Și aplaudă
frenetic schime, cântece și jocuri...
Spuma asta-nveninată, astă
plebe, ăst gunoi
Sã ajungă-a fi stăpânăși pe țară
si pe noi!
Tot ce-i însemnat cu pata putriciunii
de natură,
Toți se scurseră
aicea și formează
patrioții, Încât
fonfii și flecarii, găgăuții
și gușații,
Bâlbâiți
cu gura strâmbă
sunt stăpânii
ăstei nații!
Voi sunteți
urmașii Romei? Niște
răi și
niște fameni!
I-e rușine omenirii sã vă
zică vouă
oameni! În această
cumă'n lume și aceste creaturi
Nici rușine n'au sã ieie în
smintitele lor guri
Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară, Îndrăznesc
ca sã rostească pân'
și numele tău...
țară!
Și
acum priviți cu spaimă
fața noastră
sceptic-rece,
Vă mirați
cum de minciuna astăzi vi se mai
trece?
Când vedem că toți
aceia care vorbe mari aruncă
Numai banul îl vâneazăși câștigul
fãrã muncă,
Azi, când fraza lustruită nu ne
poate înșela,
Astăzi alții
sunt de vină, domnii mei, nu
este-așa?
Prea v-ați arătat
arama, sfâșiind aceastățară,
Prea făcurăți
neamul nostru de rușine și ocară,
Prea v-ați bătut
joc de limbă, de străbuni
și obicei,
Ca sã nu s'arate-odată ce sunteți
- niște mișei!
Da, câștigul fãrã muncă,
iată singura pornire,
Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.
Dar lăsați
măcar strămoșii
ca sã doarma'n colb de cronici
Din trecutul de mărire v'ar
privi cel mult ironici. Cum nu vii tu
Țepeș
doamne, ca punând mâna pe ei,
Sã-i împarți
în două cete: în smintiți
și în mișei, Și în doua temniti large cu de-a
sila sã-i aduni,
Sã dai foc la pușcărie
și la casa de nebuni!