pamflet-delphin

dedicat "delphinului" cu pseudonimul STEFAN CEL MARE din str. Moldovei nr. 1, Cucuteni, Bacau

Muma lui Ştefan cel Mare

I
Pe o stâncă neagră, într-un oraşel,
Unde canta CuCu despre mamifer,
Plânge şi suspină tânăra domniţă,
Dulce şi suavă - biata delphiniţă;
Căci la seminarii soţul ei dorit
A plecat cu grupul şi n-a mai venit.
Ochii săi albaştri ard în lăcrimele:
"Delphinaşul meu o fi după zăbrele?"

Lănţişor de aur cade peste albu-i sân,
Contul şi maşina oare mai rămân?
Însă Aghiuţă lângă ea veghează
Şi cu dulci cuvinte o îmbărbătează.

II
Un orologiu sună noaptea jumătate.
La vilă în poartă oare cine bate?
- "Eu sunt, delphiniţo, asistent vestit;
Eu, şi de la training mă întorc rănit.
N-am prostit pe nimeni nici de astă dată:
Mica mea echipă înoată derutată.
Dar deschideţi poarta... Rude mă-nconjor...
Viaţa-i tot mai tristă... Prietenii mă vor!"

- "Neaţa, partenere? Vârful e departe;
Gooo în piramidă, calcă peste toate.
Urcă-te pe podium, stai sub reflectoare,
Racolează fraieri, dă-i în supărare.
Cântă şi aplaudă, fii tu fericit,
Că nu mai contează cine te-a iubit.
Urcă-n ierarhie, chiar analfabet,
Când n-o mai fi apă, ajungi la Parchet.

Eu sunt a ta «mumă»; tu eşti fiul meu;
Gooo îngraşă contul, buzunarul meu.
Du-te la răcoare! Pentru ţară mori!
Şi-ţi va fi cazierul coronat cu flori!"

III
Delphin se întoarce şi claxonu-i sună;
Mintea lui avară euroi adună.

Lupta iar începe... Prietenii zdrobiţi
Cad ca nişte spice, de minciuni loviţi!

P.S.

ASTA ESTE VIAŢA TA

Stii sigur ca esti "de-al nostru" daca:

* tot ce maninci are gust de ceapa si usturoi
* incerci sa reciclezi ambalajele de la flori, hirtia de la cadouri si folia de aluminiu
* stai linga cele mai mari doua valize din aeroport
* ajungi la petreceri cu una - doua ore intirziere si ti se pare normal
* copiii tai au porecle care suna departe de numele lor real
* dupa ce mergi la cineva in vizita, la plecare mai stai o ora in fata usii la povesti
* parintii tai nu arunca niciodata nimic si daca reusesti sa arunci ceva la gunoi apare in mod misterios inapoi.
* ai perdele de dantela
* ai fata de masa din macrame si un mileu pe televizor
* ai covoare care acopera fiecare centimetru din casa ta
* ai sau ai avut covoare pe pereti
* mama ta iti spune ca esti slab chiar daca ai 110 kg
* ai draperii macar la o usa din casa
* mama ta recicleaza pahare de plastic, farfurii din carton si pungile de la sandwichuri spalandu-le
* ai fata de masa din vinyl pe masa din bucatarie
* folosesti sacosele primite la cumparaturi pe post de pungi de gunoi
* raftul tau din bucatarie este plin de borcane de gem, varietati de recipiente de plastic si sticla
* parintii te striga diminutive animale cind ii enervezi
* mama ta spala rufe la 40 C la masina
* cind gatesti nu folosesti ustensile de cintarit
* nu poti pleca in calatorii decit daca te conduc macar 5 persoane la autobuz, tren sau aeroport
* parintii te suna si intreaba daca ai mincat, chiar daca e miezul noptii
* paritnii tai nu realizeaza ca tehnologia s-a imbunatati si atunci cind suna in strainatate inca urla la telefon
* ai cuverturi uzate pe canapea doar ca sa nu se murdareasca tapiteria
* nu cunosti mai mult de jumatate din invitatii de la nunta ta... pentru ca parintii i-au invitat
* copilul tau poarta caciulita si 3 pulovere in Septembrie desi sint 25 de grade afara
* porti palton din septembrie pina in mai
* daca vezi pe cineva in pantaloni scurti in decembrie zici ca e nebun, desi sint 20 grade afara
* cind vin in vizita rudele din provincie stai cu ochii pe televizor (butelie)
* te gindesti ca daca bei lapte si maninci fructe (in special prune) te ajuta sa gasesti toaleta mai repede
* crezi ca "urda", "mamaliga" "parizer" " sunt feluri internationale de mincare
* cind vin straini la tine in vizita te distrezi dindu-le cea mai tare tuica din casa ... si cind reusesc sa bea un pahar le mai torni...
* cind ai musafiri si-i intrebi daca servesc ceva si ei spun ca "NU" la tine inseamna ca "DA"

Eu? Îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul...
Şi de-aceea tot ce mişcă'n ţara asta, râul, ramul,
Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este,
Duşmănit vei fi de toate, făr' a prinde chiar de veste;

Panglicari în ale ţării, care joacă ca pe funii,
Măşti cu toate de renume din comedia minciunii?
Vezi colo pe urâciunea fãrã suflet, fãrã cuget,
Cu privirea'mproşcată şi la fălci umflat şi buget,
Negru, cocoşat şi lacom, un izvor de şiretlicuri,
La tovarăsii săi spune veninoasele-i nimicuri;

Patrioţii! Virtuoşii, ctitori de aşezăminte,
Unde spumega desfrâul în miscări şi în cuvinte,
Cu evlavie de vulpe, ca în strane, şed pe locuri
Şi aplaudă frenetic schime, cântece şi jocuri...
Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi
Sã ajungă-a fi stăpână şi pe ţară si pe noi!
Tot ce-i însemnat cu pata putriciunii de natură,
Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii,
Încât fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii,
Bâlbâiţi cu gura strâmbă sunt stăpânii ăstei naţii!

Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni!
I-e ruşine omenirii sã vă zică vouă oameni!
În această cumă'n lume şi aceste creaturi
Nici ruşine n'au sã ieie în smintitele lor guri
Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară,
Îndrăznesc ca sã rostească pân' şi numele tău... ţară!

Şi acum priviţi cu spaimă faţa noastră sceptic-rece,
Vă miraţi cum de minciuna astăzi vi se mai trece?
Când vedem că toţi aceia care vorbe mari aruncă
Numai banul îl vânează şi câştigul fãrã muncă,
Azi, când fraza lustruită nu ne poate înşela,
Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-aşa?
Prea v-aţi arătat arama, sfâşiind această ţară,
Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară,
Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei,
Ca sã nu s'arate-odată ce sunteţi - nişte mişei!
Da, câştigul fãrã muncă, iată singura pornire,
Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.

Dar lăsaţi măcar strămoşii ca sã doarma'n colb de cronici
Din trecutul de mărire v'ar privi cel mult ironici.
Cum nu vii tu Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,
Sã-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
Şi în doua temniti large cu de-a sila sã-i aduni,
Sã dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!

"Cenaclu literar DELPHIN"

Muma lui Ştefan cel Mare

ASTA ESTE VIAŢA TA